asceza

"Intr-una din zilele cand Parvati isi realiza austeritatile in vederea Realizarii Celui Suprem, ea vazu dierite lumini

Le respinse imediat pt ca nu erau decat emanatii ale Sinelui si pt ca Sinele sa ramana astfel complet neafectat.

Ea intelese aunci ca aceste raze de lumina nu erau Cel Suprem

Ea se reintoarse la austeritatile ei si trai experienta unei lumini neliminate.

Ea intelesese ca si acesata lumina era o manifestare de ordin fenomenal si nu Realitatea Suprema

Ea isi contiua asceza pana in mom in care resimti o Pace trancendentala.

Stiu atunci ca acea Pace era starea suprema, ca Sinele era unica realitate

"Cauta pe Brahman prin asceza."

"Asceza este Brahman."

"Sinele este asceza, care consta , in mod unic , in intelepciune."

Acolo, soarele nu straluceste, nici luna, nici stelele, nici focul;

Totul straluceste doar gratie Luminii Sale "

citat din Ramana Maharishi

Frumoasa celor trei lumi

"Acela este perfect. Acesta este într-devăr perfect. Perfecţiunea naşte perfecţiune. Frumuseţea cheamă frumuseţe. Luaţi perfecţiune din perfecţiune şi veţi vedea astfel că ceea ce rămâne este perfect." (Isha Upanishad)

Tripura Sundari nu reprezintă numai frumuseţea formei, ci ea este însăşi frumuseţea indescriptibilă a percepţiei perfecţiunii divine. Din acest motiv, frumuseţea nu trebuie să fie niciodată considerată inerentă obiectelor, deoarece ea apare din desfăşurarea luminii conştiinţei divine care iradiază din fiecare lucru. Întrucât Conştiinţa supremă a lui Dumnezeu este nesfârşită şi eternă, frumuseţea este şi ea eternă, deci nu dispare niciodată, ci doar se revelează în mod diferit, într-o multitudine de forme. Din această cauză, puterea de transfigurare (sau, cu alte cuvinte, puterea de a vedea sublimul acolo unde alţii nu percep nimic sau văd chiar contrariul) reprezintă un atribut esenţial în garantarea succesului sadhana-ei sau practicii spirituale tantrice.

Deoarece este astfel strâns asociată cu energia beatitudinii spirituale şi cu prezenţa nectarului divin (soma), Tripura Sundari mai reprezintă şi Luna ca întruchipare vizibilă a frumuseţii şi fericirii transcendente. Din punct de vedere subtil, Sundari reprezintă experienţa extatică a răspândirii nectarului divin sau “ambroziei” divine în fiinţa aspirantului, graţei rezonanţei sale profunde cu cele mai elevate aspecte ale Conştiinţei lui Dumnezeu. Din această cauză, fiind însăşi sursa benefică a izvorului de soma subtilă, zeiţa îşi are sălaşul subtil la nivelul lui sahasrara padma, adică la nivelul creştetului capului. Prin graţia sa, nectarul divin şi dătător al nemuririi (“nectar” care se mai numeşte şi amrita) este răspândit în întreaga fiinţă a aspirantului, până când acesta realizează faptul că întreaga Manifestare este infuzată de aceeaşi energie subtilă a beatitudinii infinite.

Cea mai elevată modalitate de adorare a lui Tripura Sundari este aceea de a ne găsi liniştea şi pacea eternă în chiar Sinele nostru Nemuritor (Atman), cu alte cuvinte de a ne revela esenţa noastră divină ca realitate supremă şi neschimbătoare a întregii Creaţii. Metoda cea mai directă pentru a ne îndeplini acest ţel este aceea a introspecţiei profunde asupra adevăratei noastre identităţi, ceea ce reprezintă atma-vichara (a cărei modalitate, sintetic prezentată, se reduce la întrebarea fundamentală: “Cine sunt eu în realitate?”) sau metodele foarte elevate şi totodată abstracte care constituie domeniul jnana yoga.

Iată cum poate fi percepută prin meditaţie Bala Tripura Sundari de către un aspirant la desăvârşire: o primă senzaţie apare chiar la baza coloanei vertebrale ca o vibraţie fină, diafană, asemeni unei tulpini a florii de lotus ce urcă până în creştetul capului unde îşi deschide minunata floare emanând o lumină vie, intensă, alb strălucitoare din care apare forma extraordinară a Zeiţei Frumuseţii. Ea poartă părul împletit cu ghirlande de flori; fruntea îi este împodobită cu bijuterii, schiţând un zâmbet uşor pe buze şi purtând pe cap o frumoasă diademă. Capul său e împodobit cu perle şi diamante, purtând o semilună ca bijuterie preţioasă. Cei trei ochi luminoşi ai săi strălucesc ca nişte safire; cu cercei din perle strălucitoare şi pietre preţioase orbitoare în urechi; în jurul gâtului ei se află o salbă asemănătoare unui roi de albine, frumoasă şi uluitoare. Corpul Ei este acoperit cu o îmbrăcăminte fină şi strălucitoare, frumoasă, dezvăluind braţe graţioase şi forme şerpuitoare, toate acoperite cu aur şi cu alte metale preţioase, cu bijuterii strălucitoare şi sclipitoare; întreaga ei făptură emană un parfum dulce asemeni boabelor de struguri; degetele picioarelor sunt asemeni petalelor unor lotuşi roşii, împodobite cu perle asemeni bobocilor de flori. În prima mână stângă coborâtă Ea ţine o carte iar cu prima mână dreaptă ridicată face gestul îndepărtării fricii; în cea de-a doua mână dreaptă coborâtă ţine mătănii iar cu a doua mână stângă Ea face gestul binecuvântării.

Marii Puteri Cosmice Bala Tripura Sundari îi sunt atribuite 1000 de nume, aşa cum se arată în tradiţia tantrică. Această încântătoare manifestare feminină plină de gingăşie şi totodată plină de pasionalitate se arată în multiple forme, care mai de care mai încântătoare şi uluitoare, doar aspirantului plin de devoţiune şi fervoare: Oceanul Fericirii Ultime; Cea Plină de Fericire; Împărăteasa; Regina; Irezistibila Shakti; Cea cu Chipul asemeni Lunii; Esenţa Pasiunii; Adorabila Dătătoare de Pasiune; Vasul de Aur; Strălucitoare asemeni a milioane de sori; Încântătoarea Zeiţă a Dragostei; Mica Lună; Cea îndrăgostită de Shiva; Dansatoarea Cosmică; Zeiţa Inteligenţei Trezite; Zeiţa celor Trei Oraşe; Adolescenta; Pasionala; Cea care se joacă cu săgeţile dragostei; Cea care îndeplineşte dorinţele aspiranţilor; Cea Etern Îndrăgostită etc.

Culoarea roşie strălucitoare în care este reprezentată Marea Putere Cosmică Tripura Sundari semnifică starea ei de fericire extatică, cunoaşterea ei iluminatoare şi totală, precum şi compasiunea ei nemărginită pentru toate fiinţele Creaţiei. Semnificaţia simbolică ce este atribuită obiectelor pe care ea le ţine în mâini este următoarea: vasul pentru zahărul candel reprezintă mintea, iar săgeţile împletite din flori simbolizează cele patru simţuri, care prin graţia zeiţei devin tot atâtea “porţi” de manifestare a unei copleşitoare fericiri.

Cele cinci forme ale lui Shiva pe care este aşezată Sundari sunt numite, de fapt, “cele cinci cadavre”, deoarece ele sunt absolut inerte fără energia pe care ea le-o infuzează. Din punct de vedere subtil, aceste cinci forme simbolizează cele cinci elemente (mahabhuta) din Manifestare şi cele cinci feluri de activităţi principale ale lui Shiva (creaţie, menţinere, distrugere, ocultare şi graţie). Astfel, Brahma semnifică elementul pământului (prithivi mahabhuta) şi activitatea de creaţie. Vishnu este elementul apei (apas mahabhuta) şi activitatea de menţinere şi suport a ceea ce e fost deja creat. Rudra semnifică elementul focului (agni mahabhuta) şi activitatea de distrugere şi transformare. Maheshvara simbolizează elementul aerului (vayu mahabhuta) şi ignoranţa faţă de origini sau, altfel spus, activitatea lui Shiva de ocultare sau tăinuire a naturii sale esenţiale, pentru a permite astfel Macrocosmosului sau Creaţiei să se manifeste în conştiinţa Lui infinită. Sadashiva reprezintă al cincilea şi cel mai subtil dintre elemente, care este eterul (akasha mahabhuta); el simbolizează, de asemenea, graţia lui Shiva, care ne eliberează din lanţurile grele ale iluziei Manifestării şi ne oferă capacitatea de a o transcende în totalitate.

sursa: yogaesoteric.net

privirea ta

"Cate versuri aveam sa-ti dedic...

toate s-au topit in privirea ta

Ti le voi darui odata cu dansul florilor

intr-o noapte de magie plina

Iti voi darui mai apoi cantecul inimii mele

in ritmul careia fac dragoste

toate fiintele, toate simturile din noi

trezite sa ne mangaie lumina.

N-am sa-ti spun te iubesc

Te ador doar etern...fara vina!"

ecou nepatruns

"Undeva intre clipe te nasti... mai intai adiere

apoi tunet din care-ti fascinezi neaprinderile

Erai lumina de-a valma in jocuri fierbinti

Sunete incifrate-ntr-o mantra regala

Daca ti-as putea privi irisul

m-as cutremura fara vina

Ce limpede ... acum stiu ca sunt tu

chiar cand tu nu sunt eu

Ce tremur nebun, ecou nepatruns pe calea tainica !"

freamat albastru

"Tu stii cum se prinde in palme sarutul luminii

Si mai stii ca atunci cand te privesti in oglinda

Iti vezi chipurile dansand bucuria de a fi

In tot si in toate, creatie vie,

Culorile tale se prind in jocuri sirate,

Tu canti erosul clipei cu toate petalele despletite,

Cine esti..... de unde vii...

Binecuvantare tie, freamat albastru!"

sambure de Lumina

As vrea sa iti pot darui un buchet din care

Lumina sa-si cante dorul , sau poate mirarea

Sau poate o ghirlanda impodobita cu universurile

Dar tu le ai deja pe toate acestea

Esti atat de frumoasa

In zvacnetul care-ti tulbura nedumeririle

Esti mai mult decat pot cuprinde

Toate frumusetile lumilor
intr-un sambure de Lumina.

nufar

"Undeva in sufletul tau mi-am pierdut toate rimele

Tu cresti in mine ca o inaltare

Alteori te prelingi ca o magma pe toate sovaielile mele

Vezi... cand ne privim

Se impletesc in buchete de foc sperantele Lumii.

Cand ne atingem se nasc galaxii intr-un picur de roua.

Incet, electric sarutul tau ma face sa-mi pierd urmele

Pe aleile vietii ce vine

De sus, dintre clipe, din inima ta

Nufar ce-mi aprinde luminile!"

vers

"Iubirea se naste din tine cu toti vulcanii sai vii

Sa cutremure pamanturile, sa cearna locurile ramase neatinse

Uneori, cand Dumnezeu iti respira fiinta

Tu uiti sa mai fii, mor clipele

Intre ploaie si traznetu-ti nasti ritmurile

Caci stii cine esti

Vers

Intr-o palma de fluturi!"

ritmul simfoniei iubirii

"Parca te-am mai vazut undeva...

faceai dragoste cu Dumnezeu intre flori

parul tau colora vitralii inalte

buzele tale sarutul ploilor peste iarba

ochii tai incalzeau stelele toate

atingerea ta intinsa-n orgasm ireal

peste toate lumile

Cateodata-mi rasari aievea printre priviri

cateodata stiu ca ma tii in brate

in timp ce capetele lumilor fac dragoste

in ritmul simfoniei iubirii!"

cerul

CAND CERUL SI PAMANTUL 

SE UNESC IN NOI 

SHIVA ISI VEDE CHIPUL OGLINDIT

DE SHAKTI IN INIMA LUI DUMNEZEU

CAND IUBESTI CU ADEVARAT TOTI TRANDAFIRII INFLORESC 

DEODATA IN INIMA TA

Legamant

Oare atunci cand m-ai creat...

Cu cine am facut legamant?

Cu Iubirea? Cu Eternitatea?

Sau cu Libertatea....?

Libertatea traita ca extaz?

Doar mangaierea vantului

Poate sa-mi reaminteasca...

Sau..... soaptele valurilor 

Ce ating neincetat templul Tau...

Tara

Tara este supranumită "puterea cosmică infinită care salvează".
Ea emană, printre altele, de la absolut, la compasiunea divină.
Prin intermediul Ei se manifesta gratia lui Dumnezeu in intregul macrocosmos pentru cei care o merita

In sanscrita, cuvantul Tara vine de la radacina tr, a traversa, a-i ajuta pe ceilalti sa traverseze, steaua ce strabate spatiul si indeplineste rolul de lumina calauzitoate pentru cei ce sunt in pericol sa se rataceasca sau pentru cei ce sunt in suferinta.

Tara este frecvent invocata pentru accelerarea procesului de intelegere, asimilare si invatare.

Cand Absolutul transcendent, din proprie vointa, vrea sa se manifeste, se produce instantaneu o strafulgerare, o expansiune, o dilatare, o pulsatie
Acesta vibratie macrocosmica primordiala, adya spanda, provoaca la randul ei  o serie de vibratii care iau mai inati forma suetului, nada, precursor al creatiei tuuror obiectelor si fiinteleor
Pe acesta Veda il numeste nitya vak, cuvantul etern, akshara, reprezentat de sunetul subtil fundamental, aum.

Aurobindo spune: "radacina tuturor sunetelor subtile potenţial creatoare ale logosului" este aum
Orice cuvant, orice gand, obiect, fiinta sunt o inflorire a sunetului fundamental aum.
Aum este in intregime integrat in sfera puterii lui Tara.
Tara este prin urmare intim asociată cu sunetul subtil primordial, nada pasyanti vak sau cuvântul ce precede apariţia creaţiei.

Tara acorda cunoaşterea ultimă, eradicând rapid ignoranţa şi conducând aspirantul de la nefiinţă spre fiinţa eternă, de la întuneric la lumină, de la moarte la nemurire.
Ugra tara deţine vibraţia primordială ce tulbură imobilitatea începuturilor.
Tantra afirmă că ea strânge neobosită toată ignoranţa din cele 3 lumi în cupa sa şi o distruge apoi fulgerător, prin infinita ei compasiune divină.
Tara înseamnă "cea care ajută fiinţa umană să treacă pe malul celălalt".

Pentru a intra în rezonanţă cât mai intimă cu Marea Putere Cosmică Tara, putem să ne raportăm la această zeitate din mai multe aspecte, astfel:
-Tara este asociată cu cel de-al treilea ochi, cu Luna Plină, cu lacurile, curcubeele şi i se atribuie numerele 3, 7 şi 11.
-Animalele simbolice ale Tarei sunt bufniţa, corbul, scroafa şi iapa.
-Plantele atribuite acestei zeiţe sunt: floarea de lotus, atât cea deschisă cât şi bobocul de floare.
-Parfumurile şi miresmele atribuite Ei sunt: tămâia, moskul şi miresmele de trandafir şi narcisă.
-Pietrele preţioase şi metalele care fac posibilă intrarea în rezonanţă cu Tara sunt: diamantul, cristalul roz, turmarinul roz, smaraldul, precum şi orice piatră roz sau verde.
-În ceea ce priveşte culorile, sunt specificate albul şi verdele, dar poate fi cuprins întregul spectru de culori.

Mâna sa dreaptă realizează vara mudra, iar cu mâna stângă realizează gestul vitarka mudra. Talia sa sveltă contrastează cu formele pline ale şoldurilor şi cu sânii săi puternici, fiind totodată întruchiparea ideală a frumuseţii feminine. Zeiţa, demnă şi graţioasă în această manifestare, reprezintă castitatea şi virtutea şi întruchipează dragostea, compasiunea şi binecuvântarea.

Tara ne ajută prin intermediul energiei cunoaşterii (jnana shakti) să traversăm “apele întunecate” ale samsara-ei, deoarece întreaga cunoaştere nu reprezintă altceva decât o continuă aspiraţie către eternitatea şi infinitudinea Realităţii Supreme. În tradiţia hindusă tantrică, Marea Putere Cosmică Tara este însăşi sunetul foarte subtil care percepe şi totodată revelează Adevărul, deoarece sunetul nu este diferit de energia cunoaşterii şi de percepţie. De aceea, în unele texte ale înţelepciunii hinduse, Tara este adorată ca Marea Zeiţă a Conştiinţei Supreme a lui Dumnezeu.

 Astfel, în imensa ei compasiune pentru fiinţele umane limitate din Creaţie, Tara favorizează perceperea şi acumularea nectarului divin (soma) în propriul nostru corp, rezonând astfel mai ales cu aspectele ezoterice, tainice şi ocultate cunoaşterii profane. În mitologia Purana-elor (care sunt texte ale spiritualităţii hinduse din antichitate), Tara este soţia lui Jupiter, dar, de asemenea, ea mai are o legătură de dragoste, care este secretă, cu Luna. Prin urmare, Tara ni se revelează ca având o natură duală: pe de o parte, ea susţine şi dezvăluie cunoaşterea (Jupiter), iar pe de altă parte, ea revelează pura beatitudine spirituală (ananda) sau extazul divin nesfârşit (Luna). Din tainica ei legătură de iubire cu Luna, Tara a născut un fiu, Mercur (planetă care determină manifestarea rezonanţelor profunde cu aspectele mentale practice, cu inteligenţa şi cu abilitatea oratorică).

În tradiţia tibetană, mai mare decât un zeu sau o zeiţă este un buddha, o fiinţă care a transcens definitiv ciclul vieţii şi a morţii. Ca iluminat, un buddha a obţinut înţelepciune, compasiune şi capacităţi extraordinare. Buddha-şii integrează toate aspectele şi posibilităţile existenţei. Ei sunt una cu tot ceea ce există. Ei pot manifesta corpuri de lumină şi strălucire şi pot emana diferite forme de corpuri în această lume pentru a ajuta fiinţele acestei lumi confuze şi provocatoare. Tara fiind dincolo de toate aceste condiţii, ea este numită ca Mama tuturor Buddha-şilor.

În Tibet se crede că ea este încarnată atât în fiecare femeie pioasă, cât şi în cele două soţii – prinţesa chineză şi prinţesa nepaleză – a primului rege buddhist din Tibet, Srong-brtsan-sgam-po, care sunt identificate cu cele două forme majore ale lui Tara: Tara cea Albă şi Tara cea Verde. Un al treilea aspect al Tarei este Tara cea roşie.

-Tara cea Albă ( în sanscrită: Sitatara; în tibetană: Sgrol-dkar) s-a încarnat în prinţesa chineză. Ea simbolizează puritatea şi este descrisă adesea stând în partea dreaptă a consortului său, Avalokiteshvara, sau şezând cu picioarele încrucişate, ţinând o floare de lotus deschisă. Ea este în general descrisă ca având trei ochi. Tara cea Albă, Mama tuturor Buddha-şilor, este cea care dăruieşte longevitatea şi energizează pe cei care o vizualizează, putând după aceea să folosească acea energie pentru practica lor spirituală.


-Tara cea Verde (în sanscrită: Syamatara; în tibetană: Sgrol-ljang) se crede că s-a încarnat în prinţesa nepaleză.  Ea a devenit Tara cea Verde pe când s-a coborât în lumea manifestării. Se arată ca o fată tânără, jucăuşă, pe când Tara cea Albă este reprezentată ca o femeie matură şi înţeleaptă. Tara cea Verde este cea mai blândă şi sinceră manifestare a Tarei. Ea ne ghidează în ascensiunea noastră spre iluminare. Tara aparţine familiei Karma, simbolizată prin culoarea sa verde şi este contrapartea plină de înţelepciune a Transcendentalului Buddha Amogasiddhi. Ea este descrisă în poziţie şezând pe o floare de lotus cu piciorul stîng plasat peste coapsa dreaptă, iar piciorul drept lăsat să atîrne înainte. Mâna sa stângă este plasată în dreptul inimii cu palma spre exterior, degetul mare de la mână şi degetul inelar atingându-se, iar celelalte trei degete fiind îndreptate în sus realizând astfel mudra oferirii protecţiei . Mâna sa dreaptă se odihneşte pe genunchiul drept, cu palma făcând mudra generozităţii.

-Tara cea roşie (Kurrukulla). Ea reprezintă energia pasională. Culoarea sa roşie-aurie trezeşte deopotrivă iubirea trupească cât şi cea spirituală. Ea dansează deasupra demonului Rahu (ignoranţa) distrugându-l. Arcul cu săgeţile sale străpung toate dificultăţile, mâna sa dreaptă lăsată în jos face gestul stabilităţii, abayah mudra. Ghirlanda de cranii indică faptul că ea este o formă tibetană a lui Kali, cea care transformă moartea în viaţă. Ea oferă sănătate şi o existenţă plină de bucurie tuturor adoratorilor săi.

Padma Sambhava

Zece calităţi (virtuţi divine)

 

Marele GURU (Ghid spiritual) Padma Sambhava a spus: Este necesară apariţia şi manifestarea a zece virtuţi divine ca semne ale practicării corecte a DHARMA-ei (îndatoririlor spirituale, practicii spirituale).
Yeshe Tsogyel a întrebat: Care sunt aceste virtuţi divine?

GURU-l a răspuns: Dacă poţi să depăşeşti gândirea discursivă, acesta este un semn că ai început să trăieşti stări superioare de conştiinţă, recunoscând starea naturală de conştienţă a fiinţei umane.

Dacă starea de înţelepciune s-a trezit în fiinţa ta şi eşti capabilă să te manifeşti mai mereu în mod înţelept, detaşat şi imparţial, acesta este un semn că învăţăturile spirituale în care ai fost iniţiată au devenit eficiente în fiinţa ta, graţie practicii perseverente.

Dacă îţi percepi în mod firesc Ghidul spiritual ca pe o fiinţă desăvârşită spiritual, acesta este un semn al devoţiunii sincere faţă de acesta.

Dacă eşti deschisă să primeşti în mod direct ajutorul şi binecuvântarea Ghidului tău spiritual, acesta este un semn al faptului că filiaţia spirituală a SIDDHA-şilor este neîntreruptă.

Dacă atunci când priza de conştiinţă se face cu efort, poţi să îţi modifici starea mentală cu uşurinţă, aceasta este virtutea (meritul) de a fi dobândit deplina putere a conştientizării.

Dacă nu resimţi oboseala deşi practici diferite modalităţi spirituale zi şi noapte, aceasta este virtutea de a fi atins punctul cheie al ansamblului minte – PRANA (suflu subtil).

Daca nu există nicio diferenţă în claritatea conştiinţei atât în timp ce practici tehnici spirituale, cât şi în restul timpului, acesta este un semn că ai descoperit secretul meditaţiei (încrederea în rezultatele meditaţiei).

Dacă poţi să-ţi reaminteşti de DHARMATA (natura înnăscută a minţii şi a fenomenelor), indiferent ce gânduri sau percepţii legate de aparenţele exerioare îţi apar, acesta este un semn că ai devenit capabil să foloseşti chiar şi lumea exterioară a aparenţelor iluzorii ca pe un ajutor pe calea spirituală.

Dacă nu mai apar în cazul tău manifestări inconştiente ale emoţiilor perturbatoare, sau dacă totuşi ele apar, dar poţi să le linişteşti imediat, acesta este un semn că ai învins spontan cele cinci otrăvuri (ale tendinţelor inferioare, şi anume: orgoliul, mânia, dorinţele pasionale, invidia şi prostia).

Dacă eşti de neînvins în faţa suferinţei şi a dificultăţilor, acesta este un semn că ai înţeles faptul că totul este trecător, impermanenţa fiind o caracteristică a SAMSARA-ei (lumea aparenţelor efemere şi iluzorii).
În orice caz, virtuţile se trezesc în fiinţa ta atunci când practica spirituală începe să dea roade. În cazul fiinţelor umane care nu au credinţă, răbdare, perseverenţă şi inteligenţă, acestea rareori manifestă vreo virtute.

http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=6900

Dhumavati

In panteonul tantric, cea de-a şaptea Mare Putere Cosmică este DHUMAVATI. Printre celelalte mari zeiţe (care totodată sunt personificări ale puterii şi voinţei Supremului SHIVA), ea este considerată cea mai în vârstă, fiind din această perspectivă un fel de „bunică” a lor, un ghid ancestral din timpuri imemoriale. În această calitate, DHUMAVATI este cea care acordă înţelepciunea celor mai ascunse taine ale vieţii şi ale morţii. În cadrul experienţei cotidiene şi a vieţii pe care o trăim, ea este însăşi cunoaşterea pe care noi o dobândim în urma experienţelor dramatice cu care ne confruntăm, adică ea este Marea Putere Cosmică ce ne ajută să ne maturizăm spiritual şi să ne depăşim cu succes etapa dorinţelor şi a fanteziilor noastre puerile.

Din punct de vedere etimologic, DHUMA înseamnă „fum”; prin urmare, DHUMAVATI înseamnă „cea care este alcătuită din fum”. Semnificaţia evidentă este aceea că fumul nu face lumină, ci dimpotrivă, el acoperă sau face invizibil ceva anume. Cu alte cuvinte, în mod aparent, DHUMAVATI nu conferă iluminarea, ci ea ocultează o anumită realitate. Totuşi, la o analiză mai atentă, realizăm imediat că, din punct de vedere esoteric, ceea ce ocultează un anumit aspect revelează de obicei un alt aspect, care poate fi cu mult mai important decât primul. În ceea ce o priveşte pe DHUMAVATI, ea „acoperă” sau ocultează ceea ce este cunoscut, pentru a revela în mod beatific ceea ce este necunoscut şi nemanifestat încă în planul mentalului nostru conştient. Aşadar, DHUMAVATI aruncă un „văl” peste ceea ce este evident şi aparent clar, în unicul scop de a revela ceea ce este ascuns şi tainic în profunzimile nebănuite ale fiinţei noastre.

Marea Putere Cosmică DHUMAVATI este descrisă ca fiind văduvă sau, altfel spus, ea reprezintă principiul feminin care nu are contraparte masculină. Acest aspect poate să pară straniu celor care nu sunt iniţiaţi în tainele spiritualităţii şi el este dificil de înţeles. DHUMAVATI, este, deci, SHAKTI fără SHIVA. Dacă ne-am raporta doar la nivelul creaţiei obiective, aceasta ar apărea ca o imposibilitate, deoarece se ştie că nu poate exista „monopol” în Creaţie. Pe de altă parte, Marile Puteri Cosmice reprezintă 10 „faţete” sau aspecte ale Supremului SHIVA (Absolutul Divin sau Dumnezeu Tatăl), fiind emanaţii directe, la cel mai înalt nivel, ale lui Dumnezeu, pentru care nimic nu este imposibil (deoarece el reprezintă TOTUL).

Aşadar, una dintre cele 10 manifestări fundamentale ale sale (care sunt cele 10 Mari Puteri Cosmice) este o SHAKTI esenţială, care reprezintă energia potenţială, lipsită de voinţa care să o „motiveze” sau, cu alte cuvinte, care să o implice la nivelul Creaţiei. Altfel spus, ea conţine în ea însăşi toate potenţialităţile şi toate energiile latente (care se pot manifesta ulterior, atât la nivelul microcosmosului uman, cât şi la nivelul Macrocosmosului). Pentru a dezvolta şi expansiona aceste energii latente este însă necesar ca, mai întâi, noi să le recunoaştem şi să le aducem „în lumina conştientului nostru”, aspect care poate fi extraordinar de mult facilitat prin graţia lui DHUMAVATI.


La nivelurile profunde ale realităţii macrocosmice, Marea Putere Cosmică DHUMAVATI reprezintă „întunericul” care caracterizează obscuritatea fazelor incipiente ale Creaţiei. Prin urmare, Marea Zeiţă reprezintă întunericul ignoranţei primordiale (MULAVIDYA) din care, mai apoi, a apărut lumea obiectivă iluzorie, care, la rândul ei, trebuie transceansă de fiinţa umană evoluată ce urmăreşte să obţină iluminarea spirituală. DHUMAVATI este aşadar şi forţa divină care ne ajută să trecem dincolo de vălul ignoranţei.

Marea Putere Cosmică DHUMAVATI reprezintă, de fapt, puterea ignoranţei, adică  acel aspect al forţei creatoare care determină ocultarea luminii profund spirituale a conştiinţei Sinelui. În legătură cu aceasta, este necesar să facem observaţia că, în timp ce MAYA reprezintă puterea iluziei care face astfel ca unica şi suprema realitate (adică Dumnezeu) să devină „mai mulţi”, AVIDYA (sau ignoranţa) reprezintă „întunericul” sau „obscuritatea” care ne împiedică să percepem realitatea fundamentală a tuturor lucrurilor şi fiinţelor care există. Cu toate acestea, ignoranţa are un înţeles mult mai subtil, deoarece numai atunci când realizăm că, de fapt, suntem ignoranţi (cu alte cuvinte, că nu ştim sau nu cunoaştem practic nimic), devenim capabili să ştim cu adevărat. În plus, pe măsură ce conştiinţa noastră se elevează din ce în ce mai mult, noi realizăm faptul că mintea noastră obişnuită nu are capacitatea de a înţelege şi de a asimila adevărata cunoaştere, care este cunoaşterea profund spirituală. Mai mult decât atât, noi ştim atunci, dincolo de orice îndoială, că accesul la această cunoaştere superioară este valabil doar când renunţăm la modalitatea noastră obişnuită, mecanic procesuală, de a gândi şi de a acţiona.

DHUMAVATI reprezintă „somnul primordial” în care se „dizolvă” toate creaturile universurilor în manifestare, adică însăşi baza sau realitatea fundamentală a existenţei (care este Supremul SHIVA). Această stare de conştiinţă este prin excelenţă subiectivă, deoarece atunci yoghinul nu mai percepe deloc diferenţierea lumii exterioare, obiective. Ea este caracterizată de formele cele mai înalte ale beatitudinii spirituale (ANANDA) şi de lipsa oricăror atribute existenţiale. Cu alte cuvinte, Marea Putere Cosmică DHUMAVATI ne ajută să „uităm” de visul SAMSARA-ei (adică de lumea manifestată în care trăim) şi să ne reîntoarcem la condiţia noastră pură, primordială, a esenţei spirituale imuabile, eterne şi neschimbătoare, care este Sinele Divin (ATMAN).

Vidul reprezintă realitatea spirituală care este conştientă şi există prin ea însăşi, iluminând şi radiind pretutindeni, fără suport (adică fără ajutorul altei surse) cunoaşterea universală. Dizolvarea oricăror atribute (care, la modul general vorbind, se referă la nume şi forme) ce sunt specifice creaţiei obiective, în realitatea primordială este sinonimă cu experimentarea stării de vid supramental, care este Vidul Transcendent Beatific. Prin urmare, Marea Putere Cosmică DHUMAVATI reprezintă însuşi Vidul Transcendent cu întunecimea sa de nepătruns, dar, cu toate acestea, acest Vid nu este doar negru şi lipsit de dinamicitate. Dimpotrivă, el reprezintă realitatea spirituală care este conştientă şi există prin ea însăşi, iluminând şi radiind pretutindeni, fără suport (adică fără ajutorul altei surse), cunoaşterea universală. La acest nivel (al Vidului Transcendent Beatific), dualitatea obişnuită (care implică existenţa obiectului şi subiectului) este inexistentă. Acesta este, de altfel, motivul pentru care filozofia VEDANTA afirmă că DHUMAVATI apare ca fiind Vidul Transcendent, dar, cu toate acestea, ea nu este cu adevărat Vidul, întrucât chiar Vidul însuşi nu poate fi interpretat ca fiind Vid, decât relativ la un observator exterior. În realitate, Vidul Suprem Transcendent este însăşi conştiinţa infinită a lui Dumnezeu Tatăl. Din această perspectivă, DHUMAVATI este pură, perfectă şi pe deplin conştientă de natura ei esenţială, în care nu există nicio disociere între subiect şi obiect. Acest aspect ne conduce imediat la concluzia că Vidul Transcendent nu reprezintă doar lipsa dualităţii (sau, cu alte cuvinte, el nu reprezintă doar un spaţiu subtil gol), ci semnifică, în acelaşi timp, deplina încetare a oricăror modificări şi mişcări ale minţii. Datorită acestui aspect, putem considera că DHUMAVATI este însăşi Liniştea Supremă şi Tainică a Vidului Transcendet Beatific. Pe de altă parte, la nivelul manifestării obiective, DHUMAVATI reprezintă forţele şi energiile negative ale vieţii, cum ar fi: dezamăgirea, frustrarea, umilirea, înfrângerea, pierderea, tristeţea, singurătatea etc. Pentru o fiinţă umană obişnuită, care nu este încă iniţiată în tainele spiritualităţii, astfel de experienţe tind aproape să îi depăşească puterea de îndurare, răbdarea şi înţelegerea; însă, pentru un yoghin iniţiat, ele constituie veritabile „porţi deschise” sau oportunităţi pentru a putea experimenta realitatea transcendentă, care se află dincolo de manifestarea dorinţelor obişnuite (a căror împlinire dă naştere, în cele mai multe dintre cazuri, tocmai la aceste suferinţe şi emoţii negative).
Astfel, a „recunoaşte” în toate aceste tipuri de manifestări exterioare însăşi prezenţa şi acţiunea Marii Puteri Cosmice DHUMAVATI (care astfel doreşte să ne atragă atenţia asupra necesităţii de a învăţa anumite lecţii despre viaţă, orientându-ne totodată, în acest fel, către scopul suprem spiritual), reprezintă o mare victorie pe care noi trebuie să o folosim cu multă înţelepciune. Pentru astfel de fiinţe umane deosebite, DHUMAVATI acordă virtuţile divine ale răbdării, perseverenţei, iertării şi detaşării, transformându-i pe acei yoghini în mari învăţători spirituali ai omenirii.

Din punctul de vedere al reprezentărilor iconografice, DHUMAVATI este reprezentată ca fiind o femeie înaltă şi slabă, având părul lung şi încâlcit. Expresia ei inspiră frică, este neatrăgătoare, iar pielea este închisă la culoare. Faţa ei are multe riduri, iar membrele trupului au culoarea roşie. Expresia privirii este teribilă, iar gura este ştirbă, dinţii rămaşi fiind mari şi laţi. Uneori, DHUMAVATI este reprezentată ca având gheare şi un nas lung, ca un cioc. Ea poartă haine vechi sau murdare, iar sânii îi atârnă, ca la femeile bătrâne. De obicei, zeiţa este reprezentată într-un car, purtând pe umeri un corb negru. În mâna stângă ea ţine o sită, iar cu cea dreaptă face semnul ocult (sau MUDRA) al cunoaşterii. În alte reprezentări, ea este înfăţişată ţinând în cele două mâini un craniu de om şi, respectiv, o sabie. La gât, ea poartă un şirag din capete de om, fiind mereu înfometată şi însetată şi dând naştere mereu la certuri şi neînţelegeri.

Semnificaţia sitei pe care DHUMAVATI o ţine în mâna sa stângă (în conformitate cu reprezentările tradiţionale) este aceea a necesităţii de a discerne între realitatea spirituală esenţială, care ne fundamentează existenţa şi realitatea iluzorie a formelor exterioare. Aspectul ei teribil nu are scopul de a ne înfricoşa, ci de a ne atrage atenţia asupra pericolului de a considera diferitele tipuri de plăceri senzoriale ca fiind capabile să ne confere împlinirea, mulţumirea şi fericirea în viaţa pe care o trăim.

Aspectul neatrăgător al acestei Mari Puteri Cosmice are scopul de a ne arăta faptul că, de multe ori, trebuie să fim capabili să privim dincolo de frumuseţea aparentă, la realitatea adevărului interior. DHUMAVATI este uneori asemănată cu imaginea unei vrăjitoare, însă, pentru yoghinii iniţiaţi, vrăjitoarea nu este în mod automat asociată cu un spirit negativ. Dimpotrivă, revelându-ne astfel partea negativă, falsă şi iluzorie a vieţii, DHUMAVATI ne eliberează de ataşamentul faţă de aceasta, revelându-ne totodată inefabilul realităţii lăuntrice, pur spirituale.

Cea mai eficientă modalitate de adorare a Marii Puteri Cosmice DHUMAVATI este aceea în care noi urmărim să blocăm manifestarea oricărui gând sau idei în minte, pentru a putea astfel să transcendem mintea şi să plonjăm în oceanul extatic al conştiinţei supramentale. DHUMAVATI ni se revelează mai ales atunci când noi încetăm să ne mai focalizăm asupra  formelor exterioare ale lucrurilor şi recunoaştem astfel fundalul conştiinţei spirituale care le defineşte în esenţa lor. Practic vorbind, această percepţie se referă, printre altele, la a nu mai vedea „liniile” de demarcaţie ale formelor exterioare ale obiectelor, ci la a sesiza „spaţiul subtil” în care acestea există. La modul general vorbind, aceasta înseamnă a renunţa la orice opinii preconcepute, la prejudecăţi, la afinităţi sau neafinităţi etc. În ceea ce priveşte fiinţele, obiectele sau fenomenele cu care ne confruntăm, a urmări pe cât posibil să le plasăm în lumina aceleaşi conştiinţe divine universale şi nediferenţiate, din care acestea au apărut iniţial.

O altă metodă practică de adorare a Marii Puteri Cosmice DHUMAVATI este aceea a meditaţiei profunde, având ca subiectul Vidul, în calitate de Realitate Supremă Transcendentă. Altfel spus, utilizând termenii care sunt consacraţi în filozofia VEDANTA şi în UPANISHADE, meditaţia noastră va trebui atunci să fie focalizată asupra Nefiinţei, ca sursă primordială şi totodată ca sfârşit al tuturor lucrurilor şi fiinţelor din Manifestare.

Sfera cosmică de conştiinţă a lui DHUMAVATI mai poate fi percepută (prin intermediul fenomenului de rezonanţă) şi atunci când  medităm asupra caracterului efemer şi tranzitoriu al lucrurilor, înţelegând în profunzime că aproape totul în Creaţie este trecător şi relativ.

Graţia acestei Mari Puteri Cosmice, DHUMAVATI, este atrasă mai ales atunci când reuşim să ne interiorizăm profund, depăşind astfel limitele temporale şi devenind în totalitate detaşaţi de realitatea aparentă înconjurătoare. Aceasta este condiţia spirituală glorioasă a celui care practică  în mod eficient JNANA-YOGA, cea care îl va conduce în cel mai scurt timp la conştiinţa divină nonduală, ca sursă unică şi eternă a tot ceea ce există.

sursa : http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?item=5262&lang=RO