luni, 9 iulie 2012

Ahmed Khan



"Toate formele şi toate luminile sunt în mine însumi.
Ele îşi găsesc locul propriu în supremul Vid al Inimii mele,
Ale cărui raze strălucesc nediferenţiate în veşnicia splendorii Sinelui meu.
Această Lumină a nesfârşitei Cunoaşteri,
Neschimbătoare, absolută,
Adevărată,
neprihănită şi liberă,
Care împrăştie întunericul cauzat de cele două credinţe contrarii: dualitate şi non-dualitate,
Această Lumină sunt eu!"
Paramartha-dvadashika , s. 10. 

Ceea ce nu este real
aceea nu există pentru mine,
ceea ce există cu adevărat
aceea să fie şi pentru mine -
fie ca în acest mod, o, Doamne,
să Te regăsesc în toate stările
şi în toate lucrurile, doar pe Tine
şi să Te ador neîncetat. (XII. 9)
 

Slavă celui Unic, celui Nenăscut,
lipsit de orice proprietate,
dar care este recunoscut de
cei ce cunosc aceste proprietăţi.
El, Cel care este lipsit de orice dorinţă, 
El este suprema împlinire a tuturor dorinţelor. (s. 28)
 



Acolo unde nu există nici măcar urma vreunui obiect,
acolo unde lumina Sinelui este pretutindeni vizibilă,
acolo unde Tu, o, Doamne, poposeşti,
fă-mă Doamne, acolo,
adoratorul Tău pe vecie. (XIII. 9) 
Abhinavagupta


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu