femeie

"Cu cât o femeie e mai sfântă şi mai spirituală, cu atât mai mult e femeie."

Shaktisangama Tantra

Shakti principiul feminin este creatorul universului
iar universul este forma pe care aceasta o ia;
Shakti este fundamentul lumii,

Ea e adevărata formă a oricărui corp.
Indiferent de forma pe care o ia,
De bărbat sau de femeie,
Este o formă extraordinară.

Nu există bijuterie mai preţioasă decât femeia,
Şi nici o condiţie nu e superioară celei de femeie

Nu există, nu a existat şi nu va exista
Vreun destin care să-l egaleze pe cel al femeii;

Nu există regat sau bogăţie
Să poată fi comparate cu o femeie;

Nu există, nu a existat şi nu va exista
Vreo formă de yoga

Care să se compare cu o femeie
Şi nici vreo formulă mistică sau asceză
Care să rivalizeze cu o femeie,

Nu există, nu a existat şi nu vor exista
Bogăţii mai valoroase decât femeia

(Shaktisangama Tantra)

a iubi si a uita...

a iubi si a uita...
sacrul si profanul, viata si moartea...
a iubi si a uita...
seninatatea in fata mortii
a iubi si a uita...
iubirea pe care I-ai purtat-o in alte vieti
a iubi si a uita...
atingerea usoara a fulgior de nea
a iubi si a uita...
in vidul beatific
a iubi si a uita ...tot ce ai fost in alte vieti
a iubi si a uita... toate greselile pe care le-ai facut
a iubi si a uita in visare... esenta misterului ca esti.

mireasa

Tonight
is the night.
It's the creation of that land of eternity.
It's not an ordinary night,
it's a wedding of those who seek Love.
Tonight, the bride and groom
speak in one tongue.
Tonight, the bridal chamber
is looking particularly bright.
Rumi

Kiesha Crowther Despre 2012

azi

Chiar daca eu am uitat calea spre al Tau palat
Chemarea mea a devenit cararea pe care Tu sosesti.

Sarutul

Ti-as saruta picioarele
Ca sa nu te mai ranesti
In obstacolele acestei lumi

Ti-as saruta ochii
Ca sa vezi in fiecare clipa
Lumina paradisiaca a florilor

Ti-as saruta buzele
Ca sa trezesc in tine
Beatitudinea clipei prezente

Ti-as saruta sanii
Dulcea lor sa-mi fie
Nectar divin

Ti-as saruta urechile
Ca sa auzi soaptele
Iubitului Divin

Ti-as saruta parul
Sa simt din nou
Miros a primavara

Ti-as saruta mainile
Lasandu-le sa se joace
Extaziate prin parul meu

This is true, my Love

This is true, my Love
That the lighting flash in the light in your eyes makes the clouds from my heart to explode

This is true, my Love
That your sweet lips are red as blushing bride

This is true, my Love
That the tree of Paradise flowers are in you

This is true, my Love
That the morning surrounds you with lights and fills you with delight

This is true, my Love
That daylights hides in the dark of your hairs

This is true, my Love
That the Universe is nothing but love making

Beauty

Arunca-voi inima mea enorma dincolo de stele
Promit ca o voi face.

Dincolo de perdeaua albastră... în albastru vom zbura.
Iubita mea de aur si argint va fi...

In fata portilor noptii ziua va sta...

Cu mâinile mele, iubirea mea, mâinile tale le voi lua
şi nu voi spune nici un cuvant căci în inima mea va vorbi...

Nu-ţi fie teamă, dacă eu nu sunt la fel de bun precum tu iti doresti
Căci vom zbura în cer, şi nu vom reveni ....

Acolo... nu va fi foame ori sete ...doar zbor

Femeia

„Femeia este rară, Ea îngenunchează marile personalităţi masculine, Ea răstoarnă tronurile, Ea opreşte anii. Pielea sa este de marmură, iar cînd apare Una, Ea pune în impas întreaga lume…

Unde se duc fluviile, zăpezile, păsările singuratice? Toate se scufundă în Femeie… Dar Ea este rară… Va trebui să fugim cînd o întîlnim, deoarece cînd iubeşte este implacabilă… Dar Ea este rară. Adevărata Femeie, cea care vine din noaptea Timpului, Femeia care ne-a fost dată de divin, aparţine în întregime de un univers diferit de cel al bărbatului. Ea luminează cealaltă extremitate a Creaţiei. Ea cunoaşte secretul apelor, al pietrelor, al plantelor şi al animalelor. Ea se uită fix la soare şi vede clar în noapte. Ea posedă cheile sănătăţii, ale relaxării, ale armoniilor materiei.

Ea este magiciana albă, feea cu aripile mari şi umede, cu ochii transparenţi, cea care aşteaptă bărbatul pentru a începe Paradisul terestru. Cînd Ea se dăruieşte Lui, într-un moment sacru, îi deschide prin calda obscuritate a pîntecelui ei poarta către o altă lume. Ea este izvorul virtuţilor: dorinţa pe care Ea o inspiră consumă excitarea. Scufundarea în Ea redă castitatea. Ea este sterilă pentru că Ea opreşte roata timpului. Ea readuce bărbatul în copilăria lui. Ea este cea care îl restituie muncii, îndatoririlor sale. Femeia adevărată este cea care face din bărbat mai mult decît este. Ea este suficientă pentru ca el să existe în plenitudine.

Bărbatul trebuie să treacă prin ea pentru a ajunge la fiinţa sa adevărată, şi chiar dacă el a ales alte asceze, o va întîlni din nou sub forme simbolice.

Descoperirea Femeii Adevărate este o graţie. Unirea cu Ea cere bunăvoinţa lui Dumnezeu… Acele întîlniri stranii! Ea apare brusc în trupul falselor femele, iar bărbatul favorizat care o vede începe să tremure de dorinţă şi de teamă. Apoi totul se va transforma, iar el va înceta să se mai joace cu el însuşi” (Louis Pauwels - Conferinţă imaginară: „Femeia este rară”)

sarmis

Pe Sarmis, craiul tânăr din Getia cea veche,
Mireasa-i în picioare, frumoasă ca o zână,
Stetea şi pe-a lui umăr îşi sprijină o mână.

Tu, gingaşă mireasă a sufletului meu...
De-atuncea cu pustiu-mi stătut-am să mă cert,
Urmând cu-a mele braţe o umbră în deşert...
Pân- ce-n sfârşit ajuns-am să mângâi chipul sfânt
Al celei mai frumoase femei de pre pământ.
Ce zeu din cer te puse în calea mea să ieşi,
O, fragedă fiinţă ca floarea de cireş!

Cum s-a putut ca-n lume aşa minuni să steie,
Căci tu eşti prea mult înger şi prea puţin femeie!
Şi fericirea-mi, scumpo, nici îndrăznesc s-o crez.
Tu eşti? Tu eşti aievea? Sau poate că visez...
Dacă visez, te-ndură, rămâi la al meu piept
Şi fă ca pe vecie să nu mă mai deştept".

Sarmis
de Mihai Eminescu

Mira Bai

“O, oameni, înbătaţi-vă cu nectarul iubirii divine.
Staţi în preajma celor virtuoşi.
Lăsaţi la o parte mînia, ataşamentul, lăcomia şi mîndria;
Îndepărtaţi-le pentru totdeauna din conştiinţa voastră.
Slujiţi-L pe Dumnezeu, iubiţi-L pe Dumnezeu.
Dizolvaţi-vă în strălucirea orbitoare a dragostei Sale.”

“Voi dansa în faţa celui ce mi-a fermecat Conştiinţa.
Dansînd şi dansînd fără oprire, îmi voi încînta iubitul.
Îi voi simţi prezenţa îmbătătoare alături de mine.
Voi prinde la glezne clopoţei care îmi vor striga dragostea.
Voi purta ghirlanda ce este dovada Prezenţei sale.
Lumea poate să vorbească la nesfîrşit,
dar eu voi merge şi mă voi aşeza în patul Preaiubitului meu.
Eu, Mira, mă voi dizolva în strălucirea dragostei Lui.”

“Am aruncat bijuteriile de perle şi coral
Şi m-am înfăşurat într-o ghirlandă de flori sălbatice.
Cu lacrimile mele, am udat floarea dragostei pe care o sădisem în inimă.
Acum floarea a crescut, iar parfumul ei se răspîndeşte pretutindeni
Dînd naştere fructelor binecuvîntării, beatitudinii şi preafercirii.”

“Am găsit, da, am găsit fericirea Cuprinsă în nestimata Numelui său. Maestrul meu preaiubit mi-a oferit un cadou nepreţuit. Cu inima plină de dragoste, l-am acceptat. Am aflat ce căutasem de-a lungul nenumăratelor mele vieţi; Am pierdut această întreagă lume. Strălucirea nestematei nimeni nu poate să o ţină doar pentru el, Nimeni nu poate să o fure. Zi după zi ea creşte şi rupe orice zăgazuri. În corabia adevărului, condusă de Preaiubitul meu, Am venit în oceanul existenţei.”

dedicatie

Simtindu-te ca fiind Una cu mine
Te iubesc Acolo unde se naste Iubirea

Clipa

In clipa gasim etenitatea.
In clipa gasim prezenta divina.
Daca nu traim prezentul suntem suspendati intr-un trecut mort sau intr-un viitor posibil.
Viata are loc in prezent.
Beatitudine, fericirea poate fi traita doar in prezent.

Lumina

"Lumina ce-o simt
navalindu-mi în piept când te vad,
oare nu e un strop din lumina
creata în ziua dintâi,
din lumina aceea-nsetata adânc de viata?"
Lucian Blaga

Cântarea Cântărilor

„Iubitul meu s-a pogorat întru grădina lui, acolo-ntre răzoare de miresme să-şi pască turma şi s-adune crini. A lui sunt eu, a lui, iubitul meu, şi el, iubitul meu, îmi este-al meu. El turma lui şi-o paşte printre crini.”
Cântarea Cântărilor, 6, 2-3

azi

Atunci cand privesc ... as vrea sa vad neincetat chipul Preaiubitului
Atunci cand respir ... as vrea sa simt iubirea vantului
Atunci cand mi-e dor....sa ma topesc din nou.... si din nou in El

Despre aspiratie - Rumi

Inima mea este plina de
bucuria Misterului.
Inima mea raspandeste
o mie de valuri.
Fiecare celula
prinde aripi
si zboara deasupra lumii.
Fiecare cauta
miile de chipuri ale Preaiubitului.


Diferenta dintre pasari
si omul intelept este aceea ca
pasarile zboara cu propriile lor aripi
intr-o singura directie,
in timp ce oamenii intelepti zboara
in toate directiile pe aripile aspiratiilor lor


As putea sa ma inalt prin iubire Ta
si dorul de Tine ma va duce si mai sus.
Ei m-au intrebat: „De ce te invarti in jurul Lui?”
O, ignoranta, ma invart in jurul meu!


Alerg catre Tine de frica mea,
Sunt al Tau,
nu ma trimite inapoi
la mine insumi.


Abandoneaza viata si lumea,
si gaseste viata lumii.


Este frumoasa generozitatea celor
care dau bani,
dar cu adevarat generozitatea
celui care iubeste
este daruirea sufletului sau.
Daca dai paine in numele lui
Dumnezeu,
vei primi paine in schimb;
daca iti dai viata in numele lui
Dumnezeu,
ti se va da Viata divina.


Iubirea a umplut cele sase directii ale universului
cu frumusete
Si totusi trebuie sa lasam in urma cele sase directii.


In toate notile Dumnezeu ne cheama:
„Trezeste-te, foloseste acest timp, sarmane om,
Sau, dupa moarte, de indata ce sufletul tau se separa
de corp,
Vei regreta.”


Cand iubirea de Dumnezeu
creste in inima ta,
sa stii, fara nici o umbra de indoiala,
ca Dumnezeu te iubeste.


Astazi de dimineata am cules in gradina
cativa trandafiri
Mi-a fost teama sa nu ma vada gradinarul.
L-am auzit spunand usor:
„Ce sunt florile?... Ti-am daruit intreaga gradina!”


Noi suntem cei care
din dorinta de a arde
Am renuntat la Apa Vietii
si am plecat sa cautam focul.


Exista o cale de la inima ta la mine
Si inima mea o cunoaste
Pentru ca este curata si pura ca apa.
Cand apa este linistita ca o oglinda
Poate sa reflecte luna.


I-am spus inimii mele: „Daca poti sa vorbesti,
spune-I Preaiubitului meu despre suferinta mea.”
Inima mi-a raspuns: „Cand sunt cu Preaiubitul
nu mai am cuvinte, doar ma uit la El.”


Din Iubirea Ta izbucneste flacara tineretii;
in Inima infloreste frumusetea sufletului.
Vrei sa ma omori? Sangele meu este al Tau.
Moartea din partea Prietenului este viata.


Pentru Tine – acest limbaj fara cuvinte
Tinut secret fata de toti...
Numai Tu auzi ce spun
Chiar daca strig in mijlocul multimii.


Mai intai m-a tentat cu
Nesfarsite mangaieri.
La sfarsit m-a ars
Cu durerea si tristetea.
In acest joc de sah
A fost necesar sa ma pierd pe mine
insumi
Ca sa-l cuceresc pe El.


Prietenul meu etern
Iti daruiesc viata mea.
Primeste-ma si fa din mine un
indragostit adevarat.
Salveaza-ma din cele doua lumi.
Arunca-ma in foc
Daca inima mea se indreaspta spre
altcineva decat spre Tine.


In cea mai uscata si mai alba
intindere
infinit dureroasa a desertului,
mi-am pierdut linistea sufletului -
si am gasit acest trandafir.


Vrei sa intri in Paradis?
Nu poti merge pe calea Adevarului
Decat prin gratia lui Dumnezeu.
Toti murim pana la urma.
Dar pe cale, fii atent
Sa nu ranesti inima vreunui om.


Orbit de vocea dorintei
Nu esti constient ca Preaiubitul
Traieste in adancul inimii tale.
Opreste galagia
Si vei auzi vocea Lui
In tacere.


Cand ating pamantul in rugaciune
Nu am alt tel decat sa te ating pe Tine.
Orice cuvinte despre
Gradini, flori, privighetori, dans
Sunt doar pretexte.


Inima este ca o lumanare
Plina de dorinta de a arde.
Luata de langa preaiubitul ei
Aspira sa fie una cu El.
Despre Iubire nu poti sa inveti nimic.
Iubirea vine pe aripile gratiei.


Ochii nostri nu Te vad,
Dar ei nu pot sa vada decat formele, nu si realitatea.
Si cu toate acestea, speram
Sa Te vedem in mijlocul acestei frumuseti...

Fluturi sărutându-se

Cu gene 'ncins-a ochii tăi
Cel ce-a creiat din veci iubirea,
Iar ei sclipiri de soare-au prins
Şi-un fulger umed li-e privirea.

Cu drag eu genele-ţi ating
Cu genele-mi de tremur pline,
Din ochi clipesc aprins şi des –
Şi ast-fel te sărut pe tine.

Bătând din aripi, când ne sunt
Unite-aprinsele pleoape,
E par' că soarele-ar luci
Şi 'ntr 'însul ne-am uita de-aproape.

Atunci eu sorb în ochii mei
Privirea ta, şi mă 'mpresoară
Scântei, un râu adânc de foc –
Iar genele mi se scoboară.

Se face noapte 'n jurul meu!
Eu pier în stângerea clipirii,
Bătând din ostenite-aripi,
Topit de flacăra iubirii.

Carmen Silva - volumul "Cântece şi sonete"

PARAMARTHA DVADASHIKA

"Toate formele şi toate luminile sunt în mine însumi.
Ele îşi găsesc locul propriu în supremul Vid al Inimii mele,
Ale cărui raze strălucesc nediferenţiate în veşnicia splendorii Sinelui meu.
Această Lumină a nesfârşitei Cunoaşteri,
Neschimbătoare, absolută,
Adevărată, neprihănită şi liberă,
Care împrăştie întunericul cauzat de cele doua credinţe contrarii: dualitate şi non-dualitate,
Această Lumină sunt Eu! "

Abhinavagupta

Beatitudinea nesfarsita a devotiunii

Beatitudinea nesfarsita a devotiunii

Lauda celui care este plin de devotiune,
Care nu mediteaza, nici nu recita fara simtire,
Si care totusi, fara nici un efort,
Atinge splendoarea lui Shiva

Desi sufletul imi este tanar
Band nectarul devotiunii Tale,
Este ca o fiinta care incarunteste,
Cu parul albit de praf,
De-a lungul calatoriei prin aceasta lume

Chiar calea vietii omenesti
Devine plina de fericire pentru acei devoti
Care au obtinut gratia Ta, o Doamne,
Si care traiesc in regatul Tau.

Cand totul in aceasta lume are forma Ta,
Cum poate exista un loc
Nepotrivit devotilor Tai?
Unde oare in lume, mantra lor
Nu da roade?

Invingatori sunt aceia imbatati
De bautura celesta a devotiunii.
Ei sunt dincolo de dualitate
Desi Te considera ca fiind "Acela"

Numai aceia cufundati
In bucuria devotiunii plina de fervoare,
Cunosc esenta, o, Doamne,
Oceanului Tau nesfarsit de beatitudine.

Numai Tu, o, Doamne, esti Sinele tuturor
Si fiecare, e firesc, isi iubeste propriul Sine.
Astfel, victorios devine cel ce stie
ca devotiunea este esenta a tot.

Doamne! Cand lumea obiectiva s-a dizolvat
Intr-o stare de meditatie adanca,
Tu ramai singur -
Si cine nu Te vede atunci?
Dar chiar in starea de diferentiere
Dintre cunoscator si cunoscut,
Tu esti perceput usor de devotii Tai.

Asa cum Devi
Cea mai iubita consoarta a Ta, Ocean nesfarsit de fericire,
Este inseparabila de Tine,
Asa sa fie si devotiunea Ta,
Inseparabila de mine.

Calea simturilor este intreita,
Marcata de placere, durere si himere.
Pentru devot, aceasta este calea
Care conduce la atingerea Ta

Cea mai inalta stare de cunoastere intelectuala
Nu are gustul nectarului
Devotiunii Tale.
Pentru mine, o , Doamne, este ca vinul acru.

Cei care practica marea stiinta
A devotiunii Tale,
Sunt singurii care cunosc cu adevarat
Esenta cunoasterii si a ignorantei, deopotriva.

Fie ca aceasta vita de cuvinte,
Ce creste ferma din radacini,
Peste tot impodobita cu flori
Si stropita cu nectarul devotiunii,
Sa faca pentru mine fructe pline de acest sentiment.

"Trebuie sa il adori pe Shiva, devenind Shiva"
Spune o veche zicala. dar devotii spun:
"Trebuie sa il adori pe SHiva, devenind un devot"
Pentru ca ei pot recunoaste esenta Ta ca non-duala,
Chiar ascunsa de forma corpului.

Oare ce anume, pentru un adevarat devot,
Nu serveste drept un instrument,
Ca sa atinga identificarea cu Tine?
Si oare ce, atunci, pentru cel neevoluat spiritual
Nu serverste drept obstacol,
Conducandu-l la neimplinirea realizarii supreme?

Dupa yoga, Tu esti perceput
In momente speciale si in locuri speciale.
Este gresit!
Astfel cum de Tu apari devotilor Tai,
O, Doamne, in orice conditii?

Pratyahara si practicile similare
N-au nimic de a face cu aceasta realizare unica
Chiar in ceea ce este starea non-meditativa a yoghinului,
Devotul obtine uniunea perfecta cu Tine

Nici yoga, nici austeritatile,
Nici cultul ceremonial
Nu sunt recomandate pe calea lui Shiva
Aici numai adorarea este ridicata in slava

Inauntru sau in afara, fie sa inceteze cunoasterea, alungata de stralucitoarea
Lumina a devotiunii,
Fie sa dispara chiar si numele de "suparare",
Ca sa pot obtine realizarea direacta
A naturii adevarate a tuturor lucrurilor

Cu singurul cuvant, Shiva,
Etern pe varful buzelor Sale
Adoratorul se poate bucura
Chiar de cea mai completa gama a placerilor savuroase

Cine mai trebuie numarat
De cei care se odihnesc in fericirea celesta
A racoroasei, purei, linistitei, dulcei
Mari de nectar a devotiunii?

Doamne! De ce cineva ca mine
Sa nu guste din iarba miraculoasa a devotiunii,
Al carei extract natural
Se numeste Eliberare?

O, Doamne, inteleptul se roaga
Numai pentru acele bogatii
Ce hranesc capacitatea de a se bucura
In fericirea adorarii Tale

Ei au trait fericirea inexplicabila,
Intr-o ploaie de nectar devotional.
Chiar daca vor cadea,
Ei nu se vor murdari
De noroiul atasamentelor false
Si de alte stfel de lucruri.

Cand se coace, vita devotiunii
Aduce inevitabile fructe numite siddhi-uri,
Aestea incep cu anima si alte puteri,
Si sfarsesc cu Suprema Eliberare.

Cat de minunat este atunci cand mintea, o Doamne,
In esenta, samanta a tuturor suferintelor,
Patrunsa de nectarul devotiunii,
Produce fructul magic al beatitudinii.

Utpaladeva

O, Tu, adorata Zeita

"O, Tu, adorata Zeita , fermecatoare precum o divina minune",
ii spune Shiva lui Shakti in Mahanirvana - Tantra,
"Tu si numai Tu esti veritabila si uluitoarea mea forma
ce se manifesta in cicluri si eoni!
Nu exista nici o diferenta intre Tine si Mine."


"O, Doamne Dumnezeule
Fie ca viaţa mea să ţi-o consacru Ţie
Fie ca dragostea mea să se îndrepte cu veneraţie doar către Tine
Fie ca inima mea plină de iubire să se reverse numai către Tine
Fie ca mâinile mele să muncească neîncetat pentru Tine
Fie ca sufletul meu să se unească cu Tine
Fie ca trupul meu să-ţi aparţină doar Ţie
Fie ca toată fiinţa mea să devină instrumentul voinţei Tale".

Plantele rezonează cu planetele

Plantele rezonează cu planetele



de Mariana Sava

În medicina tradiţională plantele se asociază cu anumite planete şi sunt prescrise în corelaţie cu configuraţii astrale precise. Corespondenţele se bazează pe capacitatea plantelor de a amplifica sau modula rezonanţa cu diferite planete şi de a reduce influenţa aştrilor cu calităţi opuse acestora. Prin echilibrarea influxurilor astrale polare (de exemplu influxul lunar cu cel solar, influxul venusian cu cel marţian, influxul mercurian cu cel jupiterian) fiinţa ajunge la unificarea interioară a contrariilor, la armonie, recăpătându-şi astfel în mod natural sănătatea fizică, psiho-mentala şi spirituală.

Faimosul fitoterapeut englez Nicholas Culpeper (1616 – 1654) îşi trata toţi pacienţii după ce în prealabil stabilea influxul energetic planetar perturbat care reprezenta cauza bolii. Această metodă de tratament nu şi-a pierdut din actualitate, fiind folosită în prezent atât de către fitoterapeuţii occidentali (de exemplu Elisabeth Brooke, autoarea excelentei cărţi „A woman’s book of herbs”), cât şi de către practicienii medicinei indiene, Ayurveda (exemplu David Frawley şi Vasant Lad, autorii originalului ghid ayurvedic „YOGA of herbs”).



SOARE

Muşeţel (Matricaria Chamomila)

Floarea-soarelui (Helianthus annuus)

Muşeţelul era considerat în Egiptul antic floarea zeului solar. Această calitate este susţinută de efectele benefice ale muşeţelului într-o serie de afecţiuni datorate dereglării influxului solar în fiinţa umană: febră, vedere slabă, inflamaţii, dureri de cap, boli circulatorii, iritabilitate excesivă. Corespondenţa este sugerată şi de forma florii muşeţelului, care aminteşte de discul solar radiant (în tradiţiile străvechi forma este considerata expresia fizică a unui anumit tip de energie subtilă).

Deoarece reprezintă forţa vieţii, Soarele are puterea de a regenera fizicul şi psihicul, distrugând răul şi readucând sănătatea. De aceea, întrucât modulează influenţa solară asupra corpului uman, muşeţelul este pe drept cuvânt supranumit „leacul universal”.

Floarea-soarelui, în rotirea ei neobosită ce urmăreşte evoluţia astrului zilei, aminteşte de înţeleptul aflat într-o permanentă comuniune cu Dumnezeu.

„Un înţelept este, prin definiţie, un om care nu alege niciodată. Nu alege între bine şi rău. El acţionează intuitiv în perfectă concordanţă cu ceea ce este bine. Exact ca floarea-soarelui. Când Soarele este la răsărit, ea se orientează spre răsărit. Nu stă să aleagă. Când Soarele trece către apus, ea se orientează către apus. Nu face decât să urmeze Soarele.” (OSHO – „Ştiinţa sufletului”)

La fel ca şi muşeţelul, floarea-soarelui are proprietăţi febrifuge (scade febra). Florile şi frunzele ei mai sunt folosite în tratamentul afecţiunilor gâtului şi căilor respiratorii. Uleiul obţinut din seminţele plantei are efect întăritor, energizant, vitalitatea fiind guvernată în fiinţă de către Soare.



LUNA

Sânziene galbene (Galium verum)

Sânzienele galbene sau drăgaica sunt considerate plante magice în folclorul medical din ţara noastră. Numele acestor flori este de fapt al unor zâne, Sânzienele, ce pot fi văzute în noaptea de 24 iunie (Noaptea de Sânziene) dansând sau zburând în apropierea pădurilor. Cea mai cunoscută dintre ele este Iana Sânziana, despre care românii spun că ar fi „sora Soarelui”. Dar cine alta este „sora Soarelui”, dacă nu Luna, care în astrologia medicală e considerată patroana acestor ierburi sacre ?

Sânzienele galbene sunt folosite tradiţional în ritualul peţitului, practicat în ajunul acestei sărbători. Energiile lunare vehiculate de către plantă simbolizează în acest context chemarea către uniunea sexuală.

Ele mai au darul de a-i apăra pe oameni de duhurile rele. De aceea, ţărăncile fac mănunchiuri proaspete cu care împodobesc porţile şi ferestrele caselor.

Din punct de vedere medical, sânzienele reprezintă un remediu de bază pentru afecţiunile limfatice, boli cauzate de o perturbare a energiei Lunii în fiinţă.



MERCUR

Anason dulce (Foeniculum vulgare)

Anasonul dulce sau feniculul este tradiţional oferit tinerei mame înainte de împlinirea a 41 de zile de la naşterea copilului său. Ca plantă a lui Mercur, astrul ce guvernează comunicarea, anasonul dulce ajută la stabilirea unei legături profunde între mamă şi nou-născut. Copilul hrănit la sân primeşte odată cu laptele şi încărcătura subtilă a acestuia, reprezentată de energia iubirii materne. Anasonul dulce, stimulând lactaţia, favorizează acest proces de comuniune între cele două fiinţe, motiv pentru care consumarea lui este recomandată în ultimele zile ale sarcinii şi în perioada alăptării.

Alte indicaţii de folosire a plantei sunt astmul şi bronşita, maladii tipice pentru cei care au Mercur prost aspectat în astrogramă.



VENUS

Soc (Sambucus nigra)

Socul, unul dintre copacii sacri ai celţilor, era folosit de aceştia în ritualurile de iniţiere a tinerelor fete în tainele feminităţii. Socul şi păducelul sunt în legătură cu planetele Venus şi Marte şi, deci, vehiculează energii feminine, respectiv masculine. Încărcătura subtilă a celor două plante sugerează motivul pentru care sunt folosite în magia sexuală. Inclusiv în ţara noastră, în unele zone, în timpul şezătorilor fetele rostesc anumite descântece sub un soc pentru a atrage feciorii spre ele. Florile de soc mai sunt folosite de către vindecătorii români sub formă de cataplasme pentru tratarea „scrofulelor de la grumaz” (amigdalita), afecţiune tipic venusiană.



MARTE

Păducel (Crataegus oxycantha)

Păducelul este un arbust spinos considerat sacru, deoarece se spune că din ramurile lui a fost făcută coroana de spini a lui Iisus. Vindecătorii creştini motivează astfel proprietatea păducelului (tinctura de flori) de a ajuta la eliminarea ţepilor pătrunşi sub piele.

Ca plantă a lui Marte, planeta ce guvernează în fiinţă sistemul muscular, păducelul acţionează asupra miocardului (muşchiul cardiac), fiind foarte util persoanelor cu afecţiuni ale inimii.

Planta mai este eficientă şi în alte boli tipice pentru un influx marţian dereglat: hipertensiune, spasme musculare, colici etc. Se foloseşte cu prudenţă în caz de ulcer sau colita.



JUPITER

Păpădia (Taraxacum officinale)

Cei iniţiaţi în esoterismul vegetal susţin că dacă te freci cu păpădie pe tot corpul vei fi binevenit peste tot şi vei atinge bunăstarea, lucru evident dacă ne reamintim că Jupiter, patroana păpădiei, este planeta prosperităţii, a confortului şi a succesului.

Planta este recunoscută drept un foarte bun remediu hepatic, bolile ficatului fiind cauzate de o proastă aspectare a lui Jupiter în astrograma respectivei fiinţe.

Păpădia mai este de ajutor şi în alte situaţii patologice caracterizate de un influx energetic jupiterian dereglat, precum obezitatea, afecţiunile cronice ale pielii, hemoroizii şi dispepsia.



SATURN

Lumânărica (Verbascum thapsus)

Denumirea plantei este în legătură cu utilizarea tulpinii drept muc de lumânare (în engleză mai este denumită „candle light” – „flacăra lumânării”).

Flacăra lumânării, o verticală curajoasă şi fragilă (cum o numea Gaston Bachelard), este simbolul vieţii ascendente, al înălţării sufletului către cer.

Analogic vorbind, lumânărica, planta încărcată cu energia lui Saturn (planeta fidelităţii, renunţării, castităţii şi religiei), ne poate ajuta să ne deschidem interior către aspectele superioare, sacre ale propriei fiinţe.

Planta mai este utilă în tratamentul a numeroase maladii tipic saturniene: afecţiuni ale urechii, exces de flegmă în plămâni, tuberculoză, unele afecţiuni ale pielii.

sursa YZ

Flowers Along the Way

Free Spirit

Tu esisti dentro me

A trai in Iubire, pentru Iubire...A fi Iubirea este cel mai minunat dar de la Dumnezeu. Doar atunci noi suntem cu adevarat fericiti. Atunci putem darui si ne putem darui celorlalti fara a mai face calcule ...fara a ne mai fi frica de ceea ce ei pot face sau de ceea ce noi am putea face.

A iubi fara masura este biletul tramvaiului spre indumnezeire.
Fie ca Dumnezeu in bunatatea Lui nemarginita sa-si reverse gratia asupra noastra pt a trai cat mai multi aceasta stare.

Hafiz & Rumi

“If you are not one with the Beloved
Seek!
And if you are in Union
Rejoice!”
Rumi

“I am happy even before I have a reason.
I am full of light even before the sky
Can greet the sun or the moon.
Dear companions,
We have been in love with God
For so very, very, long.
What can Hafiz now do but
Forever dance!”
Hafiz

“I wish I could show you
When you are lonely
Or in darkness,
The astonishing light
Of your own being.”
Hafiz

KALI

„Mare Zeiţă, cine eşti Tu?”
Ea răspunde:
„Eu sunt în esenţa mea BRAHMAN (Absolutul sau Dumnezeu).
Din mine s-a format la începuturi lumea,
Incluzând pe Prakriti (substanţa materială)
Şi chiar Purusha (conştiinţa cosmică), Vidul şi Plinul.
Eu sunt toate formele de Fericire şi de Nefericire.
Cunoaşterea şi Ignoranţa sunt Eu însămi.
Eu sunt cele cinci elemente grosiere Panchabhuta,
Cele cinci elemente subtile Tanmatra, precum şi
Tot ceea ce aparent diferă de ele.
Eu sunt lumea întreagă.
Eu sunt Veda, precum şi tot ceea ce aparent diferă de ea.
Eu sunt tainică şi necunoscută.
Dedesupt şi deasupra, ca şi de jur împrejur, sunt EU.”
Fragment din DEVI UPANISHAD

asculta...

...asculta...chiar cuvantul buzelor lui Dumnezeu :
"Cu adevarat, Ma aflu langa tine " (RUMI)

respirami l'anima

Azi

Ma rog Tie, Cel ce esti Iubirea din inima mea
Sa ma ajuti sa iubesc asemeni Tie

Ma rog Tie, Cel ce esti Lumina din sufletul meu
Sa-mi luminezi drumul spre Inima Ta

Ma incred in Tine Doamne
Ca ma vei ajuta sa ma daruiesc Tie
Asa cum fiecare floare... atunci cand infloreste
Tie ti se daruieste ... cu tot parfumul ei

Ma rog Tie, Iubitule Sfant!
Vino din nou si aseaza-Te pe lotusul inimii

Parfum

Parfumul tau...pe palmele mele...
Certitudinea ca nu a fost un vis...
Parfumul tau in aer...
Aducere aminte ca ai trecut pe aici...
Tu, boboc al frumusetii divine!

Asteptandu-te...

Tot asteptandu-te sa te intorci ... au inflorit toti pomii

Oceanul

In fata ocenului ... asculta fiecare val... El rosteste Numele Cel Sacru...El se inchina Celui Preasfant...Constientizeaza si tu natura ta ...INFINITUL

Sufletul este oglinda unui univers indestructibil.

"A iubi înseamnă a găsi plăcere în binele, perfecţiunea şi fericirea altuia."

"A te lupta cu tine însuţi e lupta cea mai grea; a te învinge pe tine însuţi este biruinţa cea mai frumoasă."

Leibniz

Lumina

Lumina lui Dumnezeu are şapte sute
de văluri : consideră valurile Luminii
ca pe tot atatea trepte.
In spatele fiecarui văl se afla o anume
categorie de sfinti: vălurile lor se ridica,
rand pe rand.
Oamenii aflati pe nivelul de mai jos,
din pricina slabiciunii, nu pot indura
lumina ce le sta in fata.
Chiar un nivel ceva mai inalt, din pricina
vederii slabe, nu poate fi indurată
o lumina foarte puternica.
Lumina care e viată pentru nivelul cel mai de sus
nu e decat suferintă si incercare
pentru cel care nu are ochi sa o vadă.
Insa treptat vederea se imbunatateste
iar atunci cand a trecut dincolo de cele
şapte sute de văluri, el devine Oceanul.

Rumi

"Femeia este raza luminii cereşti."

"Iubiţii nu se întâlnesc la un moment dat. Ei sunt dintotdeauna unul în altul." Rumi

Maria Magdalena

Maria Magdalena e cea care l-ar fi vazut prima pe Domnul, conform cuvintelor Evangheliei.

Auzindu-le istorisirea, Apostolii au crezut ca ele delirau. Petru insa alerga pâna la mormânt si, aplecându-se vazu numai niste fâsii de giulgiu ce se mai gaseau inauntru si se retrase surprins. Ziua se ridicase, Maria Magdalena se duse la fata locului pentru a doua oara pentru a se convinge ca nu fusese vreo vedenie. Constatând ca mormântul era intr-adevar gol, ea se duse de-a dreptul la Petru si Ioan sa ii anunte, care alergara si ei la locul cu pricina. Dupa plecarea celor doi discipoli, ea ramase singura lânga mormânt intrebându-se cine putea sa fi ridicat trupul (Ioan 20 :11). Doi Ingeri invesmântati in alb se aratara atunci pe locul unde fusesera capul si picioarele Domnului si o intrebara de ce plângea. In timp ce le raspundea, Ingerii se ridicara dintr-odata, cu respect. Maria se intoarse si il vazu pe Iisus care ii puse aceeasi intrebare. Luându-l drept gradinarul locurilor, ea intreba daca El era cel care scosese trupul afara. Dar imediat ce Iisus a chemat-o cu numele sau : "Maria", recunoscând glasul prea-iubitului sau Domn, ea striga : " Rabbuni ! (Invatatorule) ! " si voi sa i Se arunce la picioare pentru a le saruta. Voind sa o aduca la o intelegere mai profunda a starii in care se gasea Trupul lui dupa Inviere, Iisus ii spuse : "Nu ma atinge, pentru ca inca nu m-am urcat la Tatal !". Si o trimise sa vesteasca " fratilor " Sai ceea ce vazuse.

" Fericit pântecele care Te-a purtat si sânul care Te-a alaptat ! "( Luca 11, 27).
Acest glas se presupune a fi fost cel al Mariei Magdalena. Ea asistase si la invierea lui Lazar si atunci fu intarita in credinta sa in Fiul lui Dumnezeu. In timp ce ceilalti discipoli isi abandonasera Invatatorul in momentul arestarii Sale, ea il urma pâna in curtea marelui preot apoi la tribunalul lui Pilat, asista la procesul Sau nedrept, la Patimile sale si ramase lânga Cruce, impreuna cu Maica Domnului si cu Sfântul Ioan Teologul.

Supravietuind peripetiilor istoriei, mâna stânga a Sfintei Mironosite, care emana o aroma dulce, e si astazi cinstita cu inchinare la Manastirea atonita din Simonos Petra, care o cinsteste pe Sfânta Maria Magdalena ca a doua sa fondatoare.

sursa : http://www.calendar-ortodox.ro/luna/iulie/iulie22.htm