Uneori, cand sunt fericita intra-adevar,
Simt (sau poate numai mi se pare)
Cum, in varful fiecarui fir de par,
Imi creste cate o floare,
Si stiu ca sunt grozav de frumoasa
Cu podoaba aceea imparateasca,
Dar nu-ndraznesc sa misc fruntea prea tare,
De teama sa nu se ofileasca
Si nici sa ma privesc in oglinda,
De teama sa nu se desprinda,
Si, mai ales, e destul sa ma intristez numai un pic
Ca sa nu mai ramana din toata frumusetea nimic.
Ana Blandiana - Minune , fragment
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu